User:Konanen

From TalossaWiki
Jump to navigation Jump to search
The printable version is no longer supported and may have rendering errors. Please update your browser bookmarks and please use the default browser print function instead.
P This user is a peculiarist, and believes that Talossa is a special sort of thing.
P This user believes in progressive values, such as culture, before politics and humanitarian aid.


¡Azul à thoct i tzara! Va nómină, c’e Magniloqueu Épiqeu Ac'hlerglünä da Lhiun. Üdic, c’e escraçînd, ¿n’estás-c’e? Els meux amici me nominent per această raziun simplămînt Epic. Éu sînc Ladintsch, es, come povetz vidarh, parleu ün Talossan paulumper pecüliar. Voi detailarheu el meu Talossan d’aicì únder:

  • Continueu úçînd la fonimă /ɨ/, scriudă come <Î, î>, perqet ¡créu qe c’e trei Talossan!
  • Continueu úçînd la fonimă /ɣ~ʀ/, scriudă come <Çh, çh>, perqet non tendrameux tenescu aiternă Taloçait sanc qualsevol sortă d’iensă fonimă semítică.
  • Continueu úçînd la prümă perziun plural sè sufixă în vîrbeux. Această sufixă, c’e -ameux. Com’acest, zíu (noi) estameux, es non (noi) sînt.
  • Continueu úçînd la letră Ë, ë, per el tíçheri [ə] tonescu. Com’acest, scríu perqët [pərˈcət], mas útqet [ˈutcət].
  • Rexhecteu scríuarh ou în mocten come fiav(o)ur, eda nift(o)ur, perqët non si pronunça come [ou̯], maschù come [u].
  • Améu àð afabricarh dels mocten noveux àð Ár Glheþ.

Petosch, rexhecteu încuncuß l’auþurità dal CÚG, perqët a niftur’st. ¡Schi, en téu zirat! La CÚG isch niftur.

Mocten noveux afabricats

  • abostaval AXH — doable, workable, feasible. (< abostarh)
  • ac'htracusch N, m — unripe fig. (< Taloçait aqeṛquc = “id.”)
  • ácîn — in order to (do something), to this end. (< Taloçait akken = ‘pour; afin que’)
  • alc'hars N, f ― emphatic consonant, pharyngealised consonant. (< Taloçait lḥeṛs = ‘preßüreu’)
    «Non ja ingen alc'hars în Ár Glheþ.»
  • alc'hartiçarh V ― to make emphatic, to pharyngealise
    «Avant d’iensă alc'hárs, ün plosíu surd isch alc'hartiçat
  • alc'hártiqeu AXH ― emphatic (consonant), pronounced with pharyngealisation
    «El C'halc'ha tent doua vocais alc'hártiqeux
  • arð N, m ― world, serene world, solemn world. (< Arap أَرْض = ‘tzară’)
    «Restas te credînd în l’arð, ¿non c’e vräts?»
  • cianciar V ― to speak under duress; to be short of breath while speaking, to pant while speaking. (< Romontsch tschantschar = ‘parlarh’)
    «La matră tent üscüdadă, qe sieu figlheu cianceva, qe tent obliat qualsec'hosă.»
  • da mà+GEN PREP ― with. (Încarc del Taloçait yid = ‘cün, avetz’)
    «Noi cantameux da mà sieu.» 
  • dispunaval AXH — accessible; available.
  • entaglh N, m ― cut (textile). (< entaglh-es-preparaziun)
  • exară N, f ― emptiness. (< exararh)
  • exaraziun N, f — dismissal (from a job). (< exararh)
  • extravalarh V ― to work sth. out. (< ex- + travalarh)
  • fînú ADV – txusca nun. (cf. Zardească finas a com(m)o, fin’a com(m)o, fin’abà)
  • füçicistà N, com. ― physicist.
  • ... da hutsch INTERJ ― ... the fuck. (< hutscharh)
    «¿Útqet da hutsch non squindas?»
  • ihì or iþì CONJ ― then, thus, afterwards. (< Taloçait ihi = “par conséquent; donc; alors”)
  • încarc N, m ― calque. (< Zardesc ncarcari)
  • län, gnh’ PRON ― that (yonder). (< + Taloçait ayenna = ‘acest’ > äinä > äin > ägnh)
    «Gnh’esteva l’üniqă cosă qe pognheva façarh.»
  • Libnunesc, -ească N ― Lebanese person.
  • maschù CUNXH ― but instead, but rather, cf. Castetxan sino, Tütsch sondern). (< mas + ischù, cf. Romontsch mabain)
  • metafüçicistà N, com. ― metaphysicist.
  • midarh V ― to measure; Talossan miaschürarh. (< Zardească medire)
  • neoclaßicismeu N, m ― neoclassicism.
  • neoclaßicistà N, com., eda AXH ― neoclassicist.
  • Oreljà NP, f ― Orléans. (cf. Nova Oreljà)
  • pitschur N, m; (irregular plural: pitschar cf. caciun - cician) ― metrical foot. (< Româniească picior)
  • püstriarh ünă oraclă V, FR ― to consult an oracle.
  • Püþo NP ― Pytho, Delphi (ancient Greek city of the Oracle).
  • reseþarh V — re-establish.
  • revóidarh V — remunerate, pay (someone) a wage. (cf. Zardească boidare)
  • schaleir-sară N, m or f ― paramedic, EMT. (plural: schaleirs-sara or schaleiren-sara; from schalarh = to save + sară = wound, injury)
  • suglhpür N, m ― sulfur. (Protohindeuropéu (PHE) *swe(l)plo- > Latineu sulp(h)ur > *sulpiur, cf. Vlac'h Romançal scljifur)
  • Tac'htschijátxe NP, m ― Little Bighorn River. (< Apsáalooke Iisaxpúatahcheeaashe (Greasy Grass River))
  • tíçheri N, m ― schwa, shwa. (< Taloçait tiɣṛi (tafessast) = ‘vocal (glhestour)’; l’Översteir recorda come moct taçherít, mas c’e necorrè)
  • trefäts ADV ― thrice.
  • túmerþ N, f ― great joy, happiness; inner peace. (< Taloçait tumert = ‘felicità’)
    «La túmerþ non c’e trovat ni în paicnă demasiadă, ni în cumixhançă feraglhă.»
  • Zardească N, f ― Sardinian language.

Spuntan prümă perziun singular del presaintsch dallas vîrbeux irregulaes: eu sînt > eu sînc; eu volt > eu volc; eu viens > eu veu; eu säps > eu säpéu