User:Konanen: Difference between revisions
Jump to navigation
Jump to search
| Line 23: | Line 23: | ||
* '''cianciar''' <small>V</small> ― to speak under duress; to be short of breath while speaking, to pant while speaking. (< <small>Romontsch</small> ''tschantschar'' = ‘parlarh’) | * '''cianciar''' <small>V</small> ― to speak under duress; to be short of breath while speaking, to pant while speaking. (< <small>Romontsch</small> ''tschantschar'' = ‘parlarh’) | ||
«La matră tent üscüdadă, qe sieu figlheu '''cianceva''', qe tent obliat qualsec'hosă.» | «La matră tent üscüdadă, qe sieu figlheu '''cianceva''', qe tent obliat qualsec'hosă.» | ||
* '''... da hutsch''' <small>INTERJ</small> ― ... the fuck | |||
«¿Útqët da hutsch non squindas?» | |||
* '''län''', '''gnh’''' <small>PRON</small> ― that (yonder). (< ''là'' + <small>Taloçait</small> ''ayenna'' = ‘acest’ > ''äinä'' > ''äin'' > ''ägnh'') | * '''län''', '''gnh’''' <small>PRON</small> ― that (yonder). (< ''là'' + <small>Taloçait</small> ''ayenna'' = ‘acest’ > ''äinä'' > ''äin'' > ''ägnh'') | ||
«'''Gnh’'''esteva l’üniqă cosă qe pognheva façarh.» | «'''Gnh’'''esteva l’üniqă cosă qe pognheva façarh.» | ||
| Line 31: | Line 33: | ||
«La túmerþ non c’e trovat ni în paicnă demasiadă, ni în cumixhançă feraglhă.» | «La túmerþ non c’e trovat ni în paicnă demasiadă, ni în cumixhançă feraglhă.» | ||
* '''Zardesc''' <small>N, m</small> ― Sardinian language. | * '''Zardesc''' <small>N, m</small> ― Sardinian language. | ||
Spuntan prümă perziun singular del presaintsch dallas verbs irregulaes: ''eu sînt'' > '''eu sînc'''; ''eu viens'' > '''eu veu'''; ''eu säps'' > '''eu säpéu''' | |||
Revision as of 17:46, 22 September 2019
| ||
| ||
¡Azul à thoct i tzara!
Va nhómină, c’e Magniloqueu Épiqeu Ac'hlerglünä da Lhiun. Üdic, c’e escraçînd, ¿n’estás-c’e? Els meux amici me nominent per această rhaziun simplămînt Epic. Éu sînt Ladîntsch, es, come povetz vidarh, parleu ün dTalossan paulumper bpecüliar. Voi detailarheu el meu Thalossan d’aicì únder:
- Continueu úçînd la fhonimă /ɨ/, scriudă come <Î, î>, perqet ¡créu qe c’e trei Thalossan!
- Continueu úçînd la fhonimă /ɣ~ʀ/, scriudă come <Çh, çh>, perqet non tendrameux tenescu aiternă Taloçait sînc qualsevol sortă d’iensă fhonimă tsemítică.
- Continueu úçînd la phrümă pherziun phlural sè tsufixă în vîrbeux. Această tsufixă, c’e -ameux. Com’acest, zíu (noi) estameux, es non (noi) sînt.
- Continueu úçînd las müdadăs avant dels nums es axhectivis.
- Améu àð afabricarh dels mocten noveux àð Ár Glheþ.
Petosch, rexhecteu încuncuß l’auþurità dal CÚG, perqet a niftour’st. ¡Schi, en téu zirat! La C'hÚG isch niftour.
Mocten noveux afabricats
- alc'hars N, f ― emphatic consonant, pharyngealised consonant. (< Taloçait lḥeṛs = ‘preßüreu’)
«Non ja ingen alc'hars în Ár Glheþ.»
- alc'hartiçarh V ― to make emphatic, to pharyngealise
«Avant d’iensă alc'hárs, ün plosíu surd isch alc'hartiçat.»
- alc'hártiqeu AXH ― emphatic (consonant), pronounced with pharyngealisation
«El C'halc'ha tent doua vocais alc'hártiqeux.»
- arð N, m ― world, serene world, solemn world. (< Arap أَرْض = ‘tzară’)
«Restas te credînd în l’arð, ¿non c’e vräts?»
- cianciar V ― to speak under duress; to be short of breath while speaking, to pant while speaking. (< Romontsch tschantschar = ‘parlarh’)
«La matră tent üscüdadă, qe sieu figlheu cianceva, qe tent obliat qualsec'hosă.»
- ... da hutsch INTERJ ― ... the fuck
«¿Útqët da hutsch non squindas?»
- län, gnh’ PRON ― that (yonder). (< là + Taloçait ayenna = ‘acest’ > äinä > äin > ägnh)
«Gnh’esteva l’üniqă cosă qe pognheva façarh.»
- midarh V ― to measure; Talossan miaschürarh. (< Zardesc medire)
- pitschur N, m; (irregular plural: pitschar cf. caciun - cician) ― metrical foot. (< Romaniesc picior)
- suglhpür N, m ― sulfur. (Protohindeuropéu (PHE) *swe(l)plo- > Latineu sulp(h)ur > *sulpiur, cf. Vlac'h Romançal scljifur)
- túmerþ N, f ― great joy, happiness; inner peace. (< Taloçait tumert = ‘felicità’)
«La túmerþ non c’e trovat ni în paicnă demasiadă, ni în cumixhançă feraglhă.»
- Zardesc N, m ― Sardinian language.
Spuntan prümă perziun singular del presaintsch dallas verbs irregulaes: eu sînt > eu sînc; eu viens > eu veu; eu säps > eu säpéu