User:Konanen: Difference between revisions
Jump to navigation
Jump to search
| Line 23: | Line 23: | ||
* '''cianciar''' <small>V</small> ― to speak under duress; to be short of breath while speaking, to pant while speaking. (< <small>Romontsch</small> ''tschantschar'' = ‘parlarh’) | * '''cianciar''' <small>V</small> ― to speak under duress; to be short of breath while speaking, to pant while speaking. (< <small>Romontsch</small> ''tschantschar'' = ‘parlarh’) | ||
«La matră tent üscüdadă, qe sieu figlheu '''cianceva''', qe tent obliat qualsec'hosă.» | «La matră tent üscüdadă, qe sieu figlheu '''cianceva''', qe tent obliat qualsec'hosă.» | ||
* '''... da hutsch''' <small>INTERJ</small> ― ... the fuck | * '''entaglh''' <small>N, m</small> ― cut (textile). (< ''entaglh-es-preparaziun'') | ||
* '''exară''' <small>N, f</small> ― emptiness. (< ''exararh'') | |||
* '''füçicistà''' <small>N, com.</small> ― physicist. | |||
* '''... da hutsch''' <small>INTERJ</small> ― ... the fuck. (< ''hutscharh'') | |||
«¿Útqët da hutsch non squindas?» | «¿Útqët da hutsch non squindas?» | ||
* '''län''', '''gnh’''' <small>PRON</small> ― that (yonder). (< ''là'' + <small>Taloçait</small> ''ayenna'' = ‘acest’ > ''äinä'' > ''äin'' > ''ägnh'') | * '''län''', '''gnh’''' <small>PRON</small> ― that (yonder). (< ''là'' + <small>Taloçait</small> ''ayenna'' = ‘acest’ > ''äinä'' > ''äin'' > ''ägnh'') | ||
«'''Gnh’'''esteva l’üniqă cosă qe pognheva façarh.» | «'''Gnh’'''esteva l’üniqă cosă qe pognheva façarh.» | ||
* '''Libnunesc, -ească''' <small>N</small> ― Lebanese person. | |||
* '''metafüçicistà''' <small>N, com.</small> ― metaphysicist. | |||
* '''midarh''' <small>V</small> ― to measure; <small>Talossan</small> ''miaschürarh''. (< <small>Zardesc</small> ''medire'') | * '''midarh''' <small>V</small> ― to measure; <small>Talossan</small> ''miaschürarh''. (< <small>Zardesc</small> ''medire'') | ||
* '''pitschur''' <small> N, m; (irregular plural:</small> '''pitschar''' <small>cf. caciun - cician)</small> ― metrical foot. (< <small>Romaniesc</small> ''picior'') | * '''neoclaßicismeu''' <small>N, m</small> ― neoclassicism. | ||
* '''suglhpür''' <small> N, m</small> ― sulfur. (<small>Protohindeuropéu (PHE)</small> ''*swe(l)plo-'' > <small>Latineu</small> ''sulp(h)ur'' > ''*sulpiur'', cf. <small>Vlac'h Romançal</small> ''scljifur'') | * '''neoclaßicistà''' <small>N, com., ''eda'' AXH</small> ― neoclassicist. | ||
* '''pitschur''' <small>N, m; (irregular plural:</small> '''pitschar''' <small>cf. caciun - cician)</small> ― metrical foot. (< <small>Romaniesc</small> ''picior'') | |||
* '''püstriarh ünă oraclă''' <small>V, FR</small> ― to consult an oracle. | |||
* '''Püþo''' <small>NP</small> ― Pytho, Delphi (ancient Greek city of the Oracle). | |||
* '''suglhpür''' <small>N, m</small> ― sulfur. (<small>Protohindeuropéu (PHE)</small> ''*swe(l)plo-'' > <small>Latineu</small> ''sulp(h)ur'' > ''*sulpiur'', cf. <small>Vlac'h Romançal</small> ''scljifur'') | |||
* '''trefäts''' <small>ADV</small> ― thrice. | |||
* '''túmerþ''' <small>N, f</small> ― great joy, happiness; inner peace. (< <small>Taloçait</small> ''tumert'' = ‘felicità’) | * '''túmerþ''' <small>N, f</small> ― great joy, happiness; inner peace. (< <small>Taloçait</small> ''tumert'' = ‘felicità’) | ||
«La túmerþ non c’e trovat ni în paicnă demasiadă, ni în cumixhançă feraglhă.» | «La túmerþ non c’e trovat ni în paicnă demasiadă, ni în cumixhançă feraglhă.» | ||
* '''Zardesc''' <small>N, m</small> ― Sardinian language. | * '''Zardesc''' <small>N, m</small> ― Sardinian language. | ||
Spuntan prümă perziun singular del presaintsch dallas verbs irregulaes: ''eu sînt'' > '''eu sînc'''; ''eu viens'' > '''eu veu'''; ''eu säps'' > '''eu säpéu''' | Spuntan prümă perziun singular del presaintsch dallas verbs irregulaes: ''eu sînt'' > '''eu sînc'''; ''eu volt'' > '''eu volc'''; ''eu viens'' > '''eu veu'''; ''eu säps'' > '''eu säpéu''' | ||
Revision as of 18:06, 22 September 2019
| ||
| ||
¡Azul à thoct i tzara!
Va nhómină, c’e Magniloqueu Épiqeu Ac'hlerglünä da Lhiun. Üdic, c’e escraçînd, ¿n’estás-c’e? Els meux amici me nominent per această rhaziun simplămînt Epic. Éu sînt Ladîntsch, es, come povetz vidarh, parleu ün dTalossan paulumper bpecüliar. Voi detailarheu el meu Thalossan d’aicì únder:
- Continueu úçînd la fhonimă /ɨ/, scriudă come <Î, î>, perqet ¡créu qe c’e trei Thalossan!
- Continueu úçînd la fhonimă /ɣ~ʀ/, scriudă come <Çh, çh>, perqet non tendrameux tenescu aiternă Taloçait sînc qualsevol sortă d’iensă fhonimă tsemítică.
- Continueu úçînd la phrümă pherziun phlural sè tsufixă în vîrbeux. Această tsufixă, c’e -ameux. Com’acest, zíu (noi) estameux, es non (noi) sînt.
- Continueu úçînd las müdadăs avant dels nums es axhectivis.
- Améu àð afabricarh dels mocten noveux àð Ár Glheþ.
Petosch, rexhecteu încuncuß l’auþurità dal CÚG, perqet a niftour’st. ¡Schi, en téu zirat! La C'hÚG isch niftour.
Mocten noveux afabricats
- alc'hars N, f ― emphatic consonant, pharyngealised consonant. (< Taloçait lḥeṛs = ‘preßüreu’)
«Non ja ingen alc'hars în Ár Glheþ.»
- alc'hartiçarh V ― to make emphatic, to pharyngealise
«Avant d’iensă alc'hárs, ün plosíu surd isch alc'hartiçat.»
- alc'hártiqeu AXH ― emphatic (consonant), pronounced with pharyngealisation
«El C'halc'ha tent doua vocais alc'hártiqeux.»
- arð N, m ― world, serene world, solemn world. (< Arap أَرْض = ‘tzară’)
«Restas te credînd în l’arð, ¿non c’e vräts?»
- cianciar V ― to speak under duress; to be short of breath while speaking, to pant while speaking. (< Romontsch tschantschar = ‘parlarh’)
«La matră tent üscüdadă, qe sieu figlheu cianceva, qe tent obliat qualsec'hosă.»
- entaglh N, m ― cut (textile). (< entaglh-es-preparaziun)
- exară N, f ― emptiness. (< exararh)
- füçicistà N, com. ― physicist.
- ... da hutsch INTERJ ― ... the fuck. (< hutscharh)
«¿Útqët da hutsch non squindas?»
- län, gnh’ PRON ― that (yonder). (< là + Taloçait ayenna = ‘acest’ > äinä > äin > ägnh)
«Gnh’esteva l’üniqă cosă qe pognheva façarh.»
- Libnunesc, -ească N ― Lebanese person.
- metafüçicistà N, com. ― metaphysicist.
- midarh V ― to measure; Talossan miaschürarh. (< Zardesc medire)
- neoclaßicismeu N, m ― neoclassicism.
- neoclaßicistà N, com., eda AXH ― neoclassicist.
- pitschur N, m; (irregular plural: pitschar cf. caciun - cician) ― metrical foot. (< Romaniesc picior)
- püstriarh ünă oraclă V, FR ― to consult an oracle.
- Püþo NP ― Pytho, Delphi (ancient Greek city of the Oracle).
- suglhpür N, m ― sulfur. (Protohindeuropéu (PHE) *swe(l)plo- > Latineu sulp(h)ur > *sulpiur, cf. Vlac'h Romançal scljifur)
- trefäts ADV ― thrice.
- túmerþ N, f ― great joy, happiness; inner peace. (< Taloçait tumert = ‘felicità’)
«La túmerþ non c’e trovat ni în paicnă demasiadă, ni în cumixhançă feraglhă.»
- Zardesc N, m ― Sardinian language.
Spuntan prümă perziun singular del presaintsch dallas verbs irregulaes: eu sînt > eu sînc; eu volt > eu volc; eu viens > eu veu; eu säps > eu säpéu