User:Konanen

P This user is a peculiarist, and believes that Talossa is a special sort of thing.

P This user believes in progressive values, such as culture, before politics and humanitarian aid.

¡Azul à thoct i tzara! Va nómină, c’e Magniloqueu Épiqeu Ac'hlerglünä da Lhiun. Üdic, c’e escraçînd, ¿n’estás-c’e? Els meux amici me nominent per această raziun simplămînt Epic. Éu sînc Ladintsch, es, come povetz vidarh, parleu ün Talossan paulumper pecüliar. Voi detailarheu el meu Talossan d’aicì únder:

• Continueu úçînd la fonimă /ɨ/, scriudă come <Î, î>, perqet ¡créu qe c’e trei Talossan!
• Continueu úçînd la fonimă /ɣ~ʀ/, scriudă come <Çh, çh>, perqet non tendrameux tenescu aiternă Taloçait sanc qualsevol sortă d’iensă fonimă semítică.
• Continueu úçînd la prümă perziun plural sè sufixă în vîrbeux. Această sufixă, c’e -ameux. Com’acest, zíu (noi) estameux, es non (noi) sînt.
• Continueu úçînd la letră Ë, ë, per el tíçheri [ə] tonescu. Com’acest, scríu perqët [pərˈcət], mas útqet [ˈutcət].
• Rexhecteu scríuarh ou în mocten come fiav(o)ur, eda nift(o)ur, perqët non si pronunça come [ou̯], maschù come [u].
• Améu àð afabricarh dels mocten noveux àð Ár Glheþ.

Petosch, rexhecteu încuncuß l’auþurità dal CÚG, perqët a niftur’st. ¡Schi, en téu zirat! La CÚG isch niftur.

Mocten noveux afabricats

• alc'hars N, f ― emphatic consonant, pharyngealised consonant. (< Taloçait lḥeṛs = ‘preßüreu’)

    «Non ja ingen alc'hars în Ár Glheþ.»

• alc'hartiçarh V ― to make emphatic, to pharyngealise

    «Avant d’iensă alc'hárs, ün plosíu surd isch alc'hartiçat.»

• alc'hártiqeu AXH ― emphatic (consonant), pronounced with pharyngealisation

    «El C'halc'ha tent doua vocais alc'hártiqeux.»

• arð N, m ― world, serene world, solemn world. (< Arap أَرْض = ‘tzară’)

    «Restas te credînd în l’arð, ¿non c’e vräts?»

• cianciar V ― to speak under duress; to be short of breath while speaking, to pant while speaking. (< Romontsch tschantschar = ‘parlarh’)

    «La matră tent üscüdadă, qe sieu figlheu cianceva, qe tent obliat qualsec'hosă.»

• da mà+GEN PREP ― with. (Încarc del Taloçait yid = ‘cün, avetz’)

    «Noi cantameux da mà sieu.» 

• entaglh N, m ― cut (textile). (< entaglh-es-preparaziun)
• exară N, f ― emptiness. (< exararh)
• extravalarh V ― to work sth. out. (< ex- + travalarh)
• füçicistà N, com. ― physicist.
• ... da hutsch INTERJ ― ... the fuck. (< hutscharh)

    «¿Útqet da hutsch non squindas?»

• încarc N, m ― calque. (< Zardesc ncarcari)
• län, gnh’ PRON ― that (yonder). (< là + Taloçait ayenna = ‘acest’ > äinä > äin > ägnh)

    «Gnh’esteva l’üniqă cosă qe pognheva façarh.»

• Libnunesc, -ească N ― Lebanese person.
• maschù CUNXH ― but instead, but rather, cf. Castetxan sino, Tütsch sondern). (< mas + ischù, cf. Romontsch mabain)
• metafüçicistà N, com. ― metaphysicist.
• midarh V ― to measure; Talossan miaschürarh. (< Zardesc medire)
• neoclaßicismeu N, m ― neoclassicism.
• neoclaßicistà N, com., eda AXH ― neoclassicist.
• pitschur N, m; (irregular plural: pitschar cf. caciun - cician) ― metrical foot. (< Romaniesc picior)
• püstriarh ünă oraclă V, FR ― to consult an oracle.
• Püþo NP ― Pytho, Delphi (ancient Greek city of the Oracle).
• suglhpür N, m ― sulfur. (Protohindeuropéu (PHE) *swe(l)plo- > Latineu sulp(h)ur > *sulpiur, cf. Vlac'h Romançal scljifur)
• tíçheri N, m ― schwa, shwa. (< Taloçait tiɣṛi (tafessast) = ‘vocal (glhestour)’; l’Översteir recorda come moct taçherít, mas c’e necorrè)
• trefäts ADV ― thrice.
• túmerþ N, f ― great joy, happiness; inner peace. (< Taloçait tumert = ‘felicità’)

    «La túmerþ non c’e trovat ni în paicnă demasiadă, ni în cumixhançă feraglhă.»

• Zardesc N, m ― Sardinian language.

Spuntan prümă perziun singular del presaintsch dallas vîrbeux irregulaes: eu sînt > eu sînc; eu volt > eu volc; eu viens > eu veu; eu säps > eu säpéu