User:Konanen
| ||
| ||
¡Azul à thoct i tzara!
Va nómină, c’e Magniloqueu Épiqeu Ac'hlerglünä da Lhiun. Üdic, c’e escraçînd, ¿n’estás-c’e? Els meux amici me nominent per această raziun simplămînt Epic. Éu sînc Ladintsch, es, come povetz vidarh, parleu ün Talossan paulumper pecüliar. Voi detailarheu el meu Talossan d’aicì únder:
- Continueu úçînd la fonimă /ɨ/, scriudă come <Î, î>, perqet ¡créu qe c’e trei Talossan!
- Continueu úçînd la fonimă /ɣ~ʀ/, scriudă come <Çh, çh>, perqet non tendrameux tenescu aiternă Taloçait sanc qualsevol sortă d’iensă fonimă semítică.
- Continueu úçînd la prümă perziun plural sè sufixă în vîrbeux. Această sufixă, c’e -ameux. Com’acest, zíu (noi) estameux, es non (noi) sînt.
- Continueu úçînd la letră Ë, ë, per el tíçheri [ə] tonescu. Com’acest, scríu perqët [pərˈcət], mas útqet [ˈutcət].
- Rexhecteu scríuarh ou în mocten come fiav(o)ur, eda nift(o)ur, perqët non si pronunça come [ou̯], maschù come [u].
- Améu àð afabricarh dels mocten noveux àð Ár Glheþ.
Petosch, rexhecteu încuncuß l’auþurità dal CÚG, perqët a niftur’st. ¡Schi, en téu zirat! La CÚG isch niftur.
Mocten noveux afabricats
- abostaval AXH — doable, workable, feasible. (< abostarh)
- ácîn FÇ — in order to (do something), to this end. (< Taloçait akken = ‘pour; afin que’)
- alc'hars N, f ― emphatic consonant, pharyngealised consonant. (< Taloçait lḥeṛs = ‘preßüreu’)
«Non ja ingen alc'hars în Ár Glheþ.»
- alc'hartiçarh V ― to make emphatic, to pharyngealise
«Avant d’iensă alc'hárs, ün plosíu surd isch alc'hartiçat.»
- alc'hártiqeu AXH ― emphatic (consonant), pronounced with pharyngealisation
«El C'halc'ha tent doua vocais alc'hártiqeux.»
- arð N, m ― world, serene world, solemn world. (< Arap أَرْض = ‘tzară’)
«Restas te credînd în l’arð, ¿non c’e vräts?»
- cianciar V ― to speak under duress; to be short of breath while speaking, to pant while speaking. (< Romontsch tschantschar = ‘parlarh’)
«La matră tent üscüdadă, qe sieu figlheu cianceva, qe tent obliat qualsec'hosă.»
- da mà+GEN PREP ― with. (Încarc del Taloçait yid = ‘cün, avetz’)
«Noi cantameux da mà sieu.»
- dispunaval AXH — accessible; available.
- entaglh N, m ― cut (textile). (< entaglh-es-preparaziun)
- exară N, f ― emptiness. (< exararh)
- exaraziun N, f — dismissal (from a job). (< exararh)
- extravalarh V ― to work sth. out. (< ex- + travalarh)
- fînú ADV – txusca nun. (cf. Zardească finas a com(m)o, fin’a com(m)o, fin’abà)
- füçicistà N, com. ― physicist.
- ... da hutsch INTERJ ― ... the fuck. (< hutscharh)
«¿Útqet da hutsch non squindas?»
- ihì or iþì CONJ ― then, thus, afterwards. (< Taloçait ihi = “par conséquent; donc; alors”)
- încarc N, m ― calque. (< Zardesc ncarcari)
- län, gnh’ PRON ― that (yonder). (< là + Taloçait ayenna = ‘acest’ > äinä > äin > ägnh)
«Gnh’esteva l’üniqă cosă qe pognheva façarh.»
- Libnunesc, -ească N ― Lebanese person.
- maschù CUNXH ― but instead, but rather, cf. Castetxan sino, Tütsch sondern). (< mas + ischù, cf. Romontsch mabain)
- metafüçicistà N, com. ― metaphysicist.
- midarh V ― to measure; Talossan miaschürarh. (< Zardească medire)
- neoclaßicismeu N, m ― neoclassicism.
- neoclaßicistà N, com., eda AXH ― neoclassicist.
- Oreljà NP, f ― Orléans. (cf. Nova Oreljà)
- pitschur N, m; (irregular plural: pitschar cf. caciun - cician) ― metrical foot. (< Româniească picior)
- püstriarh ünă oraclă V, FR ― to consult an oracle.
- Püþo NP ― Pytho, Delphi (ancient Greek city of the Oracle).
- reseþarh V — re-establish.
- revóidarh V — remunerate, pay (someone) a wage. (cf. Zardească boidare)
- schaleir-sară N, m or f ― paramedic, EMT. (plural: schaleirs-sara or schaleiren-sara; from schalarh = to save + sară = wound, injury)
- suglhpür N, m ― sulfur. (Protohindeuropéu (PHE) *swe(l)plo- > Latineu sulp(h)ur > *sulpiur, cf. Vlac'h Romançal scljifur)
- Tac'htschijátxe NP, m ― Little Bighorn River. (< Apsáalooke Iisaxpúatahcheeaashe (Greasy Grass River))
- tíçheri N, m ― schwa, shwa. (< Taloçait tiɣṛi (tafessast) = ‘vocal (glhestour)’; l’Översteir recorda come moct taçherít, mas c’e necorrè)
- trefäts ADV ― thrice.
- túmerþ N, f ― great joy, happiness; inner peace. (< Taloçait tumert = ‘felicità’)
«La túmerþ non c’e trovat ni în paicnă demasiadă, ni în cumixhançă feraglhă.»
- Zardească N, f ― Sardinian language.
Spuntan prümă perziun singular del presaintsch dallas vîrbeux irregulaes: eu sînt > eu sînc; eu volt > eu volc; eu viens > eu veu; eu säps > eu säpéu